Primii pasi in arta blog-ului

Blog-ul ca si restul scrierilor necesita putina mana artistica sau precum spun cei de la Arhitectura, trebuie sa ai "laba" in mestesugul scrierii. Adica mai pe scurt trebuie sa sti cum sa captezi atentia cititorului. Mai mult decat atat, fiind un website, (pentru ca blogul nu difera intr-o mare masura de celelalte site-uri), trebuie ca in primele 10 secunde sa trezesti interesul publicului. Acele 10 secunde conteaza enorm pentru un bloger. Pentru ca el stie, ca in momentul in care blogul a fost accesat, incepe numaratoarea inversa. 10 secunde ii trebuie unui cititor ca sa-si dea seama daca informatia de pe blog il intereseaza sau nu. (Avand in vedere ca ai ajuns sa citesti pana aici inseamna ca ai trecut de faza cu cele 10 secunde, prin urmare mi-am facut bine treaba). Toate bune si frumoase. Presupunem ca a trecut de faza cu cele 10 secunde, deja citeste continutul paragrafelor. Desi tot greul a trecut, abia acum incepe distractia. Cum poti face un om sa fie interesat de ceea ce scrii? Aici este toata chichita pe care se bazeaza tot sistemul de marketing. Diferenta este ca un blog vinde informatie si nu un produs palpabil. Bun! Blogul nu vinde adidasi Puma, geci Nike, ceasuri Armani sau mobile Nokia. Si atunci cum faci ca cititorul sa-ti fie client si maine si poimaine si tot asa. In primul rand informatia pe care o oferi aparent moka, trebuie sa-l incite, ori sa alfe ceva nou ce nu a mai citit pe nicaieri si sa-i placa, evident, ori sa alfe ceva ce deja stie dar sub forma de parere personala, iar in momentul in care se simte pe aceasi lungime de unda cu blogerul, va tot intra. Ambele variante serversc informarii publicului, ori ca este o stire, ori ca este un comentariu pe o stire, actiune sau persoana, rolul este de a informa si sensibiliza cititorul, ca aceasta sa transforme blogul in centrul sau de informare, cu o usoara tenta personalizata. Mai exista o metoda de a atrage atentia cititorului si aceasta tehnica imi place sa-o numesc drept, navod sentimental; se bazeaza si pe principiul des folosit in politica, si anume; un adevarat orator (ca orice politician din ziua de azi) nu trebuie sa-si exprime parerile personale, ci sa afirme ceea ce doreste poporul sa auda. Adica, sa-l luam drept exemplu pe Tariceanu intr-o conferinta de presa. In mintrea lui, Tariceanu, gandeste ca nu are cum sa mareasca pensiile decat daca scade salariile sau mareste impozitul, si astfel in loc sa zica ceea ce gandeste si ceea ce de fapt e real, el afirma cu nosalanta ca mai este nevoie de timp pentru alocarea fondurilor, dar in viitorul apropiat pensiile se vor marii. Astfel se desfasoara navodul sentimental; afirmi un lucru doar pentru simplul fapt ca asta vrea sa citeasca vizitatorul blogului. Mai sunt cazuri in care blogul este folosit sub forma de "jurnal intim". Scopul e simplu, tot ceea ce tine de viata particulara apare sub forma de amprenta electronica, pe blog, in vazul tuturor. Nu conteaza care stil e mai bun, pentru ca nu exista asa ceva, ci doar oportunitate si creatie. De preferat ar fi in momentul in care te apuci sa scrii la un blog, sa fi cat mai personal si sa adopti ori unul ori toate stilurile, ca in final sa te alegi cu rezultate, iar rezultatul este calculat in numarul de vizitatori pe zi. Asa ca daca vrei sa scrii un blog si ai inteles ce ai de facut apuca-te de treaba, daca nu stai prin preajma ca iti promit subiecte fierbinti, abia "scoase din cuptor" din care sper eu vei avea ceva de invatat.